Eram la mare. Eu şi tu. Şi marea ne şoptea lucruri frumoase. Şi noi. Şi un delfin, a venit. M-ai pupat pe frunte şi-ai plecat cu el. Te-ai rătăcit printre valuri şi… gata.
O să merg la mare, să te caut… şi să te găsesc şi să fim din nou.. NOI.
Imi curge Adrenalina prin vene; nu stiu de ce .. Nu mai simt fluturasi, nu`mi mai vine sa plang .. Nu mai sper , nu mai visez, nu`mi mai doresc . Mi`a trecut complet , si iremediabil . Nici un trandafir nu ma mia sensibilizeaza.
Sunt iar eu , si sa va fie clar ... Maine poate fi pe luna departe.. Nu stiu...
Vreau sa mai fiu copil odata.. Sa ma mai bucur inca o data de orice prostie. Sa alerg pe-o campie. De ce nu mai pot trai odata copilaria? ...atunci imi doream sa fiu mare...
Am sa vorbesc despre o poveste traita de mine.Desi finalul nu e multumitor, totusi a fost ceva frumos atunci,la timpul ei. Stiti oare cat de diferit poate fi un om pe care-l crezi cu totul altfel?Eu am aflat.Credeam ca TIPUL DIN PRIMA BANCA DE LA GEAM este un tocilar.Doar ca apropiindu-ma de el,am descoperit ca e cu totul alfel.Nu era genul meu de baiat.Defapt nici nu aveam un gen.Dar m-a facut sa ma indragostesc de el. Cel mai minunat a fost cand am aflat ca aveam aceleasi sentimente unul fata de altul. Prima intalnire a fost geniala...reusita ce mai.Amandoi cu mari emotii dar ne-am descurcat.La fel de frumos a fost si primul sarut. Asta era prin octombrie.Dupa ore stateam ceva cu colegii si apoi ne plimbam impreuna. A fost un moment cand si-a rupt piciorul si a stat 3 saptamani in casa.A fost destul de greu pentru mine.mi-era dor de el in fiecare zi. Cel pe care pana acum nici nu-l observam acum eram dependenta de el. Evident ca au existat divergente.Dar ne-am impacat intr-un mod care seamana cu o scena din filme. Eram dupa ore ca deobicei.Dintr-o data a inceput sa ploua.Eu eram in maneca scurta iar el cu o haina.Mi-a dat geaca si m-a condus pana aproape de casa A fost frumos...un sarut in ploaie. Alt moment a fost cand eram pe o strada si eram aproape gata sa ne sarutam cand mai multi din clasa ne-au vazut. Nu ne-au recunoscut doar ca am fugit si ne-am ascuns. Mi-am amintit de alt moment cand mi-a daruit o gargarita,stiind ca eu le ador. Apoi lucrurile s-au schimbat. Dar despre asta nu vreau sa discut...a urmat despartirea evident cu acele tragice plansete si regrete.Dar am mers mai departe. Asta a fost....